Sugestii

Sugestii:

Atenţie la conectorii de cauzalitate şi concluzie: deoarece, pentru că, fiindcă… aşadar, prin urmare, în concluzie…;

– Atenţie la ordinea cronologică şi / sau logică a evenimentelor;

– Formularea unui punct de vedere argumentat:  se punctează orice punct de vedere, dar pentru a obţine punctajul maxim trebuie argumentat corect, utilizând un fapti storic care să justifice punctul de vedere (Din punctul meu de vedere … deoarece … prin urmare …);

– Precizarea spaţiului istoric se referă la transcrierea din text a numelui unei ţări, unui continent. Dacă se cere precizarea unui spaţiu istoric menţionat în două surse se precizează ţara, continentul care apare în amândouă sursele. Dacă se solicită a se preciza câte un spaţiu istoric din fiecare sursă se menţionează din fiecare sursă câte o ţară sau un continent;

– Dacă se solicită a se formula un punct de vedere însoţit de o explicaţie din text, se formulează punctul de vedere cu cuvintele proprii (o opinie personală) şi se transcrie fragmentul din text care dovedeste punctul de vedere respectiv; (Din punctul meu de vedere … deoarece … explicaţia din text este „…” )

– Selectarea a două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. O informaţie este cauza, iar cealaltă informaţie este efectul; aici se fac des confuzii, unii înţeleg că o informaţie este  cauza şi efectul împreună, crezând că se cer două cauze, două efecte. Nu este aşa. Selectaţi o cauză şi efectul ei, dar precizaţi care este cauza şi care efectul. Se selectează din text o informaţie cauză şi o informaţie efect, transcrise cu ghilimele, corectitudinea lor putând fi verificată prin folosirea conectorilor de cauzalitate şi concluzie, ca probă: Deoarece (cauza) ….prin urmare (efect)…

– Cerinţa de a argumenta o afirmaţie utilizând un fapt istoric relevant: pentru a  formula argumentul se defineşte problema, faptul la care face referire afirmaţia, se exemplifică,  oferind explicaţii, se argumentează, utilizându-se conectorii de cauzalitate şi concluzie. Argumentul poate să fie pro sau contra.

 

Cronologie – material util pentru bacalaureat:

O cerinţă prezentă în subiectul de bac este şi precizarea secolului din care face parte anul menţionat în textul istoric. Pare banal, dar pentru unii elevi nu este.

A nu se confunda anul la care se referă sursa istorică cu anul/anii/secolele precizate în denumirea sursei, cum este de exemplu aici, unde apare anul 1462 în sursă şi la denumire secolele XIV-XVI,  răspunsul corect e secolul XV pentru că acţiunea are loc în anul 1462.      BAC2012_Istorie_Model_Subiect

Este posibil ca anul să fie identic în sursă şi în denumirea ei, dar întotdeauna primează anul/secolul precizat în interiorul sursei, momentul la care are loc acţiunea. Dacă este vorba în sursă de un fragment dintr-un tratat, o constituţie e posibil ca anul încheierii documentului oficial să fie menţionat numai în denumirea sursei, în paranteză. De exemplu ai un fragment din Tratatul României cu Antanta din 1916 şi acest an apare numai în denumirea sursei, în paranteză şi ţi se cere să precizezi secolul în care a fost încheiat, normal că e valabil anul din paranteză pentru că e un fragment dintr-o sursă directă.

• Secolul I cuprinde anii 1 – 100;
• Secolul al II-lea cuprinde anii 101 – 200;
• Secolul al III-lea cuprinde anii 201 – 300;
• Secolul al IV-lea cuprinde anii 301 – 400;
• Secolul al V-lea cuprinde anii 401  – 500;
• Secolul al VI-lea cuprinde anii 501 – 600;

• Secolul al VII-lea cuprinde anii 601 – 700 – Începe Evul Mediu românesc – ca reper se foloseste anul 602 – stabilirea slavilor la sudul Dunarii;
• Secolul al VIII-lea cuprinde anii 701 – 800 – etnogeneza românească se consideră a fi încheiată;
• Secolul al IX-lea cuprinde anii 801 – 900;
• Secolul al X-lea cuprinde anii 901 – 1000;
• Secolul al XI-lea cuprinde anii 1001 – 1100;
• Secolul al XII-lea cuprinde anii 1101 – 1200;
• Secolul al XIII-lea cuprinde anii 1201 – 1300;
• Secolul al XIV-lea cuprinde anii 1301 – 1400 – formarea statelor medievale româneşti;
• Secolul al XV-lea cuprinde anii 1401 – 1500;
• Secolul al XVI-lea cuprinde anii 1501 – 1600;
• Secolul al XVII-lea cuprinde anii 1601 – 1700 – se conturează conştiinţa naţională;

• Secolul al XVIII-lea cuprinde anii 1701 – 1800 – inceputul modernităţii;
• Secolul al XIX-lea cuprinde anii 1801 – 1900;
• Secolul al XX-lea cuprinde anii 1901 – 2000 – Epoca Contemporană;

Perioada antebelică = înainte de război (de Primul Război Mondial);

Perioada interbelică = perioada dintre cele două războaie mondiale;

Perioada postbelică =perioada de după Al Doilea Război Mondial.

 

Bibliografie recomandată:

1. Liviu Lazăr (coord.), Istorie. Ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat, Editura Nomina;

2. Manualele de Istorie de clasa a XII-a, aprobate de MECTS;

3. Maria Ochescu, Istoria românilor. Bacalaureat (sinteze), Grupul Editorial Art;

4. Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, Editura Corint, Bucureşti, 2007.