Rezolvarea subiectului al II-lea din varianta 9/2012 – bacalaureat istorie

Model de rezolvare a subiectului al II-lea din varianta 9 din 2012 pentru bacalaureat istorie var_09_2012

1. Domnitorul care a condus pe baza Statutului, conform sursei, este Alexandru Ioan Cuza;

2. Un principiu de guvernare înscris în legea fundamentală este guvernarea reprezentativă, responsabilitatea ministerială, dar şi principiul separării puterilor în stat;

3. Conducătorul politic este Carol I, iar legea fundamentală promulgată de acesta este Constituţia din 1866;

4. Două informaţii referitoare la Legislativ  din sursa dată sunt:

– prima informaţie se referă la menţinerea unui Legislativ bicameral, adică format din două camere, dar spre deosebire de Statut, în Constituţia din 1866 se prevede că Senatul este ales – „Legislativul bicameral prevăzut prin Statut a fost menţinut, dar noul Senat era acum un organism ales, nu numit”;

– a doua informaţie referitoare la Legislativ se referă la dreptul acestuia de a interpela miniştrii – „Legislativul a câştigat, se asemene, dreptul de a […] interpela miniştrii.”

5. Un punct de vedere, pe baza sursei, referitor la drepturile şi libertăţile cetăţenilor este că  garantarea lor prin Constituţia din 1866 a contribuit la democratizarea societăţii, chiar dacă erau ocazional încălcate de autorităţi. Legea fundamentală consemna printre drepturi şi libertăţi „egalitatea în faţa legii, libertatea deplină a conştiinţei, a presei, a adunărilor publice, dreptul la asociere, inviolabilitatea domiciliului şi a persoanei, împotriva oricăror percheziţii şi arestări arbitrare.” Prin urmare, în viaţa politică participau mai mulţi cetăţeni şi a fost asigurat „liberul schimb de idei, în special prin intermediul presei”, ceea ce „a contribuit în mare măsură la formarea unei opinii publice democratice”, fapt care nu a fost afectat de încălcările ocazionale ale acestor drepturi şi libertăţi.

6. Afirmaţia conform căreia statul român modern s-a consolidat prin participarea la relaţiile internaţionale de la începutul secolului al XX-lea este corectă, deoarece în urma participării României la cel de-al doilea război balcanic din 1913 a primit Cadrilaterul (sudul Dobrogei), iar prin participarea la Primul Război Mondial, între anii 1916-1918, de partea Antantei, numit şi războiul întregirii neamului, s-a desăvârşit unitatea statală. România a participat la tratatele de pace din cadrul Sistemului de la Versailles de partea învingătorilor, prin urmare i-a fost recunoscută Marea Unire din 1918.