Subiect bacalaureat istorie – I varianta 5/2012

Subiect bacalaureat istorie – I varianta 5/2012   var_05_2012

1. Sursa A se referă la secolul al XIV-lea (anul 1389 apare în text);

2. Sursa B se referă la domnitorul Ştefan cel Mare (apare menţionat în interiorul sursei „politica externă a lui Ştefan (cel Mare)…”);

3. Menţionarea a câte unui spaţiu românesc, unul din sursa A şi unul din sursa B: în sursa A este menţionată Ţara Românească, dar şi alte spaţii istorice româneşti precum Amlaş, Făgăraş, sudul Transilvaniei, Banatul de Severin; în sursa B este menţionată Moldova. (atenţie! apar menţionate în surse şi spaţiii storice precum Ungaria sau Polonia, dar nu corespund cerinţei, ele nu sunt spaţii istorice româneşti).

În cazul acestei cerinţe nu se cere menţionarea unui spaţiu istoric precizat atât în sursa A cât şi în sursa B, dar există şi acest tip de cerinţă, iar într-un astfel de caz se precizează un singur spaţiu istoric care apare menţionat în ambele surse.

4. Litera corespunzătoare sursei care susţine că pericolul expansiunii otomane determină modificări în politica externă românească este A deoarece această sursă afirmă că „evoluţia evenimentelor în nordul Peninsulei Balcanice urmare a marilor succese ale puterii otomane, l-a determinat să-şi reorienteze politica externă spre Ungaria…”;

5. Două informaţii aflate în relaţie cauză-efect pot fi: deoarece „politica lui Ştefan (cel Mare) a fost un efort constant de a emancipa Moldova …” (cauza), prin urmare „el s-a străduit să restabilească legătura tradiţională cu Polonia …” (efect). Un alt exemplu poate fi: cauza este “pentru a-şi consolida domnia şi a restaura controlul Moldovei asupra gurilor Dunării”, iar efectul este prin urmare Ştefan “s-a străduit să restabilească legătura tradiţională cu Polonia”. De asemena, alt exemplu este deoarece era „desfăşurată precumpănitor în cadrul creat de acţiunea Ungariei, Poloniei şi Imperiului Otoman, politica lui Ştefan (cel Mare) a fost un efort constant de a emancipa Moldova de sub tutela lor …”(cauza), prin urmare chiar dacă a fost „adus la domnie de forţele care în trecut se străduiseră, în repetate rânduri, să desprindă Moldova din legătura cu Polonia, pentru a o readuce în sfera de influenţă a Ungariei, Ştefan nu a rămas prizonierul lor.”(efectul).

Se cere a menţiona doar două informaţii din sursă, din care una este cauza şi una este efectul.

6. Un fapt istoric referitor la acţiunile militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolele al XV-lea – al XVI-lea este şi campania militară organizată de sultanul otoman Mahomed al II-lea Cuceritorul în vara anului 1462 împotriva Ţării Româneşti, condusă la acea vreme de Vlad Ţepeş. Deoarece Vlad Ţepeş a refuzat să plătească tribut turcilor şi a organizat campanii la sud de Dunăre împotriva lor (cauze), Mahomed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolului, a organizat o campanie militară împotriva Ţării Româneşti. Campania a avut loc în vara anului 1462. În faţa unei armate turceşti de peste 100.000 de soldaţi, mult superioară celei muntene, Vlad Ţepeş a adoptat tactica pârjolirii pământurilor pentru a slăbi forţele inamicului. Oastea otomană a ajuns la Târgovişte, unde domnul Ţării Româneşti a dat atacul de noapte, în data de 16-17 iunie 1462, producând panică şi pierderi în tabăra turcească. Victoria lui Vlad Ţepeş a determinat retragerea oastei otomane din Ţara Românească şi păstrarea neatârnării (efect).

Un alt fapt istoric este lupta de la Jilişte (lângă Focşani), purtată de domnul Moldovei,  Ioan Vodă cel Cumplit (sau cel Viteaz, vezi fotografia de mai sus) la data de 24 aprilie 1574, împotriva lui Petru Şchiopul, care primise sprijin turcesc şi muntean pentru a-l înlătura de la domnie pe Ioan Vodă. Ioan Vodă a strans o armată de circa 30.000 de moldoveni, cărora li se adăugau 1.200 de cazaci şi folosind artileria (avea 200 de tunuri în dotare, o cantitate impresionantă la acea vreme) a obţinut victoria. Apoi a atacat şi incendiat Benderul, Brăila şi Cetatea Alba, obţinând victorii contra turcilor. Actele sale de bravură au impresionat contemporanii, la fel ca şi curajul şi forţa sa fizică. Tot în anul 1574 turcii au trimis o impresionantă armată de 200.000 de soldaţi împotriva sa, înspăimântaţi de elanul acţiunilor sale. În lupta de la Roşcani, datorită vremii, (praful de puşcă s-a udat din cauza ploii) şi datorită trădării unor boieri, Ioan Vodă a for înfrânt, deşi a luptat eroic.

7. o instituţie centrală din spaţiul românesc în secolul al XVIII-lea este domnia în Moldova şi Ţara Românească. O caracteristică a ei este cumpărarea tronului de la turci, în urma unor licitaţii. Domnia era de scurtă durată şi domnul era considerat funcţionar al Imperiului otoman. Este vorba de domniile fanariote, instaurate în 1711 în Moldova şi 1716 în Ţara Românească.