Cum să rezolvi subiectele pentru bacalaureat – partea I

Cum sa rezolvi subiectele pentru bacalaureat e o întrebare pe care elevii şi-o pun adesea. Nu este suficient să ai cunoştinţe multe, trebuie să ştii şi cum să le gestionezi.

Subiectele I şi II pentru Examenul de Bacalaureat la Istorie par uşoare la prima vedere, dând impresia că având textul în faţă elevii vor reuşi să obţină o notă de trecere cu un efort minim. Însă nu este aşa. Ajunge o mică neatenţie şi punctele care ar putea fi obţinute uşor sunt pierdute. Acest lucru s-a observat şi la simularea care a avut loc.

Printre cerinţele care par relativ uşoare, dar dau bătăi de cap elevilor, este şi aceea de a selecta două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. Conform acesteia, elevii trebuie să selecteze din text o informaţie-cauză şi o informaţie-efect, precizând care este cauza şi care dintre ele este efectul.

Ce este informaţia-cauză? Putem spune că este informaţia care conţine o acţiune sau un fapt care determină realizarea altui fapt, a unei alte acţiuni, a unui eveniment. Cauza se află dacă se pune întrebarea DE CE? Putem raţiona astfel: de ce a avut loc Y eveniment / fapt istoric? Şi vom afla cauza, continuând cu raţionamentul astfel: pentru că X eveniment / acţiune / fapt istoric a avut loc sau nu. Şi care este consecinţa lui X? Aflăm astfel efectul sau concluzia: prin urmare Y a avut loc. Putem spune că X îl determină pe Y, unde X este cauza şi Y este efectul.

Conectorii nu apar în text întotdeauna, dar ei pot fi folosiţi de probă. Elevii se pot verifica dacă au ales corect informaţiile prin utilizarea conectorilor de cauzalitate şi concluzie. Printre conectorii de cauzalitate sunt pentru că, deoarece, fiindcă, datorită faptului că, iar conectorii de concluzie sunt, printre alţii, aşadar, prin urmare, în concluzie.

Pentru că X a avut loc, prin urmare Y a avut loc.

Exemplu concret (alăturat este modelul de subiect):  var_05_2012

Subiectul I, cerinţa 5: cauza este „pentru a-şi consolida domnia şi a restaura controlul Moldovei asupra gurilor Dunării”, iar efectul este prin urmare Ştefan „s-a străduit să restabilească legătura tradiţională cu Polonia”. Verificare: de ce s-a străduit Ştefan să restabilească legătura tradiţională cu Polonia? Pentru că dorea să-şi consolideze domnia şi să restaureze controlul Moldovei asupra gurilor Dunării. Dorinţa lui Ştefan de a consolida domnia determină alianţa cu Polonia.