Sugestii de rezolvare a eseului „Totalitarism şi democraţie în Europa şi România secolului al XX-lea”
Model subiect 2013 – subiectul III
Sugestii de rezolvare a eseului „Totalitarism şi democraţie în Europa şi România secolului al XX-lea”
Înainte de a răspunde cerinţelor propriu-zise este necesar a face o scurtă introducere în tema eseului. Fiind vorba de totalitarism se poate defini noţiunea şi clasifica tipurile de regimuri totalitare. Înainte de a scrie eseul citiţi toate cerinţele pentru a va forma o idee generală despre tema acestuia. Totalitarismul presupune atât extrema dreaptă,respectiv fascismul, nazismul, cât şi pe cea stângă, comunismul. Dacă citiţi toate cerinţele observaţi că trebuie să vă referiţi mai mult la comunismul din Europa şi România postbelică. Prin urmare în introducere se pot menţiona toate regimurile totalitare, foarte pe scurt, dar în cuprinsul eseului se va dezvolta instaurarea comunismului după Al Doilea Război Mondial, inclusiv în ţara noastră.
Indicat este să explicaţi contextul favorabil instaurării comunismului în Europa postbelică, precizând cauzele şi caracteristicile acestuia în Europa şi România. Integraţi situaţia din România în contextul politic european. Precizaţi situaţia din Europa la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, acordul de procentaje de la Moscova şi divizarea Europei – cortina de fier – şi cum a afectat prezenţa armatei sovietice în ţara noastră evoluţia regimului politic. Nu uitaţi de relaţia cauză-efect şi de folosirea conectorilor de cauzalitate şi concluzie.
Prezentarea unei practici politice totalitare în România în perioada stalinismului şi/sau naţional-comunismului presupune prezentarea unei măsuri în plan politic, caracteristică totalitarismului, aplicată în timpul regimului lui Gheorhe Gheorghiu-Dej şi/sau Nicolae Ceauşescu. Existenţa unui partid unic, represiunea politică, controlul asupra instituţiilor statului sunt cateva exemple care pot fi prezentate aici.
Menţionarea a două fapte istorice desfăşurate de România în timpul Războiului Rece se referă la politcica externă a ţării noastre în perioada postbelică până la 1989: aderarea la Pactul de la Varşovia, sprijinirea U.R.S.S. împotriva revoluţiei ungare din 1956, opoziţia lui Ceauşescu faţă de intervenţia sovietică în 1968, în timpul „Primăverii de la Praga”, deschiderea faţă de Occident, recunoaşterea statului Israel, poziţia României în timpul războiului din Vietnam şi altele. Două sunt suficiente.
Formularea unui punct de vedere faţă de practicile politice democratice din Europa în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi argumentarea acestuia: practici politice democratice pot fi organizarea de alegeri libere, pe baza votului universal, pluralism politic / pluripartidism, separarea puterilor în stat; puteţi exemplifica cu un stat precum Franţa, Anglia sau RFG în perioada postbelică; se poate realiza chiar o comparaţie între Occidentul democratic şi Estul comunist, vă puteţi referi şi la revenirea la democraţie după 1989 şi la practicile politice postdecembriste. Nu uitaţi să argumentaţi, folosind conectorii de cauzalitate şi concluzie.