Subiecte rezolvate

Rezolvare model Bacalaureat Istorie 2012 – subiectul I

Mircea cel Batran

BAC2012_Istorie_Model_Subiect

Rezolvare model Bacalaureat Istorie 2012

Subiectul I

  1. Capitala statului medieval românesc precizată în sursa A este Curtea de Argeş.
  2. Secolul în care se desfăsoară evenimentele descrise de sursa B este secolul al XV-lea.  Atenţie ! Nu confundaţi cu secolul in care a fost scrisa sursa istorica/textul care descrie evenimentele. Evenimentele din text au avut loc in anul 1462, deci secolul al XV-lea.
  3. Un domnitor al Ţării Românesti  precizat în sursa A este Mircea cel Bătrân, respectiv în sursa B este Vlad Ţepeş.
  4. Litera corespunzătoare sursei care susţine că acţiunea militară a Imperiului Otoman a avut consecinţe nefavorabile pentru statul român în plan politic este B, deoarece se precizează că „din punct de vedere politic, sultanul a reusit să-şi consolideze stăpânirea la Dunăre şi să întărească controlul otoman în Ţara Românească.”
  5. Două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa A, sunt :

–       cauza este: „[Deoarece] oastea românească nu avea mai mult de 10.000 de oameni, Mircea cel Bătrân a adoptat tactica luptelor de hărţuială”

–       efectul este: Prin urmare „detaşamentele otomane au ajuns … să fie foarte slăbite”; fragmentul din text  este „ceea ce a făcut ca în momentul în care detaşamentele otomane au ajuns în apropiere de Curtea de Argeş, vechea capitală a Ţării Româneşti, ele să fie foarte slăbite.”

Alte două informaţii în relaţie cauză-efect  mai pot fi:

–       cauza este: Pentru că (deoarece, datorită faptului că…) „Rezistenţa arătată de români, ca şi teama de intervenţia, în sprijinul lui Mircea cel Bătrân, a regelui Sigismund, ale cărui oşti sosiseră la Timişoara”

–       efectul este: Prin urmare (aşadar, în concluzie…) „l-au [determinat] pe Baiazid – cel dintâi sultan care a condus oşti pe teritoriul românesc – să hotărască retragerea la sudul Dunării.”

Atenţie! Într-un text pot exista mai multe informaţii aflate in relaţie de cauzalitate. Scrieţi-le pe cele pe care le consideraţi corecte; se punctează în favoarea elevului.

6.  Prezentaţi alte două conflicte din spaţiul românesc, desfăşurate în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii, în afara celor precizate în surse.

În texte se precizează lupta de la Rovine (textul A) şi campania lui Mahomed al II-lea din 1462 (textul B). Prin urmare vom alege alte două conflicte din Evul Mediu până la începuturile modernităţii, asta insemnând sec. XIV – început de secol XVIII.

a.    Conflictul dintre Ştefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457-1504, şi oastea trimisă de sultanul otoman Mahomed al II-lea împotriva sa în anul 1475, cu alte cuvinte Bătălia de la Vaslui din 10 ianuarie 1475. Această bătălie a fost determinată de refuzul lui Ştefan de a plăti tribut turcilor şi de a ceda cetăţile Chilia şi Cetatea Albă (cauza conflictului). Ca să folosim relaţia cauză+efect şi conectorii de cauzalitate şi concluzie am putea spune: Deoarece Ştefan cel Mare a refuzat  să plătească tribut turcilor şi să cedeze cetăţile Chilia şi Cetatea Albă, prin urmare sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul a trimis împotriva sa o armată condusă de Soliman Paşa, beglerbegul (guvernatorul) Rumeliei (provincie otomană, paşalâc).  Datorită diferenţei de oşti, turcii fiind mult mai numeroşi (războiul asimetric), Ştefan a adoptat tactica pământului pârjolit. Prin urmare a otrăvit fântânile, a pârjolit totul în calea inamicului, a hărţuit armata otomană pentru a-i slăbi forţele şi efectivul, astfel încât (prin urmare) în momentul bătăliei decisive a avut mai multe şanse de izbândă. De asemenea a ales un loc de a da lupta finală potrivit pentru oastea românească, dar dificil pentru turci a desfăşura o armată numeroasă; este vorba de locul de la Podul Înalt, Vaslui. Momentul în care a început lupta, dimineaţa, pe o zi ceţoasă a fost, de asemenea, prielnic lui Ştefan, care a ştiut când şi unde să atace, iar turcii nu se aşteptau. Prin urmare, oastea otomană, condusă de Soliman Paşa a fost înfrântă, fapt adus la cunoştinţa întregii Europe prin celebra scrisoare circulară trimisă de Ştefan la 25 ianuarie 1475. Consecinţa acestei victorii este asigurarea independenţei Moldovei în faţa turcilor. Deoarece la Vaslui Ştefan a repurtat o însemnată victorie, prin urmare a asigurat independenţa Moldovei.

Atenţie! Important este să arătaţi cauzele, consecinţele, să descrieţi puţin lupta, să precizaţi cine se confruntă, unde şi când. Puteţi exersa răspunzând la întrebările: cine?, când?, unde?, de ce?, cum?, şi să formulaţi concluzii despre consecinţe.

b.  Campania antiotomană dintre anii 1594-1595, purtată de Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti între anii 1593-1601.  Această campanie are loc în contextul formării alianţei Liga Sfântă, iniţiată de Papa Clement al VIII-lea şi condusă de Rudolf al II-lea, împăratul Habsburgilor. La această alianţă antiotomană au aderat Transilvania, condusă de principele Sigismund Bathory şi Moldova, condusă de domnul Petru Aron şi mai apoi de Ştefan Răzvan.  În urma aderării, din proprie iniţiativă, a lui Mihai, s-a realizat şi frontul comun antiotoman al Ţărilor Române. În secolul al XVI-lea dominaţia otomană asupra Ţărilor Române s-a agravat, prin urmare obiectivul principal era recâştigarea independenţei. La 13 noiembrie 1594 Mihai a declanşat răscoala antiotomană, ordonând uciderea creditorilor levantini şi atacarea garnizoanei otomane din Bucureşti. Apoi a atacat cetăţile otomane de la Dunăre, cauzând apoi înfrângeri turcilor şi tătarilor la Putineiu, Stăneşti şi Şerpăteşti,în ianuarie 1595. Campania de la Dunăre, cum se mai numeşte, întreprinsă în perioada decembrie 1594 – martie 1595, a avut ecou în cadrul Imperiului Otoman, fiind susţinută la sudul Dunării de acţiuni ale bulgarilor şi sârbilor, încurajând lupta de eliberare a popoarelor din Balcani. Îndrăzneala lui Mihai nu a rămas fără răspuns. Datorită acestei campanii de la Dunăre, a refuzului de a se supune şi de a plăti tribut, în vara anului 1595 are loc invazia otomană, condusă de Sinan Paşa, care venea cu intenţia de a transforma Ţara Românească în paşalâc turcesc. Tactica lui Mihai a fost cea obişnuită, a pământului pârjolit,a hărţuirii inamicului şi atragerii sale într-o zonă greu de luptat. Prin urmare a ales ca loc al luptei mlaştinile Neajlovului. Bătălia de la Călugăreni din 13/23 august 1595 a fost caştigată de Mihai Viteazul, dar oştile numeroase ale turcilor l-au determinat să se retragă spre munţi pentru a aştepta sprijinul lui Sigismund Bathory. Principele Transilvaniei i-a oferit ajutor în baza tratatului de la Alba-Iulia din 20 mai 1595. Prin urmare Mihai a pornit pe urmele inamicului, având loc noi lupte la Târgovişte, Bucureşti şi Giurgiu, Sinan Paşa fiind înfrânt şi alungat dincolo de Dunăre. Datorită acestei victorii Ţara Românească a devenit independentă faţă de turci. În 1597 a încheiat pace cu turcii, fiind recunoscută autonomia şi tributul fiind redus.

7.   Menţionaţi o asemănare între două acţiuni diplomatice la care au participat românii în Evul Mediu.

Acţiuni diplomatice pot fi: tratatele de alianţă, tratatele de pace, aderarea la alianţe, formarea frontului comun antiotoman al Ţărilor Române.

Exemple în acest sens pot fi:

–       Tratatul de alianţă antiotomană încheiat de Mircea cel Bătrân şi regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg,la 7 martie 1395, la Braşov.

–       Tratatul de alianţă antiotomană încheiat de Ştefan cel Mare şi regele Ungariei, Matei Corvin la12 iulie 1475.

Asemănări sunt: amândouă sunt tratate de alianţă antiotomană şi amândouă sunt încheiate cu Ungaria.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *