Calendar

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Eseu despre stat şi politică în spaţiul românesc în secolele al XIX-lea – al XX-lea – Bacalaureat 2014

Carol I

var_sesiunea speciala_2014

Subiectul al III-lea – sesiunea specială – Bacalaureat 2014

Elaborarea, în aproximativ două pagini, a unui eseu despre stat şi politică în spaţiul românesc în secolele al XIX-lea – al XX-lea, cu respectarea unor cerinţe.

Introducere (un exemplu):

Statul român modern, la început un ideal aşternut în proiecte politice, a devenit o realitate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi s-a desăvârşit în perioada interbelică, ca la finele celui de-al Doilea Război Mondial să înregistreze un regres, luând calea totalitarismului.

[…] Eseu despre stat şi politică în spaţiul românesc în secolele al XIX-lea – al XX-lea – Bacalaureat 2014

Rezolvarea subiectului al II-lea de la sesiunea speciala – Bacalaureat 2014

var_sesiunea speciala_2014

Rezolvarea subiectului al II-lea de la sesiunea speciala – Bacalaureat 2014

1. Un stat împotriva căruia continuă războiul, conform sursei, este Germania. Un răspuns bun este şi Ungaria („să sprijine financiar şi logistic operaţiile militare ale Aliaţilor împotriva Germaniei şi Ungariei”).

2. O informaţie referitoare la Comisia Aliată de Control pentru România, pe baza sursei, este că aceasta cuprindea reprezentanţi ai Statelor Unite şi Marii Britanii.

3. Conducatorul delegaţiei române la Moscova este Lucreţiu Pătrăşcanu, iar anul semnării armistiţiului cu Aliaţii este 1944.

4. Două informaţii referitoare la obiectivele delegaţiei României exprimate anterior semnării armistiţiului sunt dorinţa de a se stabili „termene precise pentru perioada ocupaţiei sovietice” şi ca autorităţilor române „să li se acorde mai multă libertate în ceea ce priveşte administraţia internă”, dar şi obţinerea angajamentului Aliaţilor „că întreaga Transilvanie va reveni României.”

[…] Rezolvarea subiectului al II-lea de la sesiunea speciala – Bacalaureat 2014

Rezolvarea subiectului I de la sesiunea specială – Bacalaureat 2014

var_sesiunea speciala_2014

Rezolvarea subiectului I de la sesiunea specială – Bacalaureat 2014 – pe lângă răspunsul la cerinţe, între paranteze voi nota explicaţiile.

1. Lupta la care a participat armata română, conform sursei B, este cea de la Plevna (fragmentul care justifică răspunsul este „dezarmarea armatei române armata care s-a luptat la Plevna …”

2. Sursa A se referă la secolul al XV-lea (în text apar anii 1412, 1429; secolul al XV-lea începe cu anul 1401 si se încheie cu anul 1500; nu uitaţi că secolul se notează cu cifre romane).

3. În sursa A este menţionat domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, iar în sursa B este menţionat domnitorul României, Carol I. (cerinţa prevede menţionarea câte unui domnitor din spaţiul românesc din fiecare sursă, atât Moldova, cât şi România sunt, logic, spaţii româneşti; cerinţa nu prevede menţionarea aceluiaşi domnitor, lucru care ar fi imposibil in situaţia de faţă, având de-a face cu epoci istorice diferite).

4. Litera corespunzătoare sursei care susţine că puterile vecine obligau statul român să participe la eventualele conflicte cu otomanii este A. (fragmentul din sursa A care dovedeşte acest lucru este „… Moldova să fie obligată să ajute cu oştile ei regatul maghiar, în eventualitatea unui conflict cu turcii”; Moldova era un stat român, iar prin tratatul dintre Polonia şi Ungaria era obligată să participe la luptele cu turcii/otomanii; citiţi cu atenţie textele).

[…] Rezolvarea subiectului I de la sesiunea specială – Bacalaureat 2014

Rezolvarea subiectului al II-lea din varianta 9/2012 – bacalaureat istorie

Model de rezolvare a subiectului al II-lea din varianta 9 din 2012 pentru bacalaureat istorie var_09_2012

1. Domnitorul care a condus pe baza Statutului, conform sursei, este Alexandru Ioan Cuza;

2. Un principiu de guvernare înscris în legea fundamentală este guvernarea reprezentativă, responsabilitatea ministerială, dar şi principiul separării puterilor în stat;

3. Conducătorul politic este Carol I, iar legea fundamentală promulgată de acesta este Constituţia din 1866;

4. Două informaţii referitoare la Legislativ  din sursa dată sunt:

– prima informaţie se referă la menţinerea unui Legislativ bicameral, adică format din două camere, dar spre deosebire de Statut, în Constituţia din 1866 se prevede că Senatul este ales – „Legislativul bicameral prevăzut prin Statut a fost menţinut, dar noul Senat era acum un organism ales, nu numit”;

– a doua informaţie referitoare la Legislativ se referă la dreptul acestuia de a interpela miniştrii – „Legislativul a câştigat, se asemene, dreptul de a […] interpela miniştrii.”

5. Un punct de vedere, pe baza sursei, referitor la drepturile şi libertăţile cetăţenilor este că  garantarea lor prin Constituţia din 1866 a contribuit la democratizarea societăţii, chiar dacă erau ocazional încălcate de autorităţi. Legea fundamentală consemna printre drepturi şi libertăţi „egalitatea în faţa legii, libertatea deplină a conştiinţei, a presei, a adunărilor publice, dreptul la asociere, inviolabilitatea domiciliului şi a persoanei, împotriva oricăror percheziţii şi arestări arbitrare.” Prin urmare, în viaţa politică participau mai mulţi cetăţeni şi a fost asigurat „liberul schimb de idei, în special prin intermediul presei”, ceea ce „a contribuit în mare măsură la formarea unei opinii publice democratice”, fapt care nu a fost afectat de încălcările ocazionale ale acestor drepturi şi libertăţi.

6. Afirmaţia conform căreia statul român modern s-a consolidat prin participarea la relaţiile internaţionale de la începutul secolului al XX-lea este corectă, deoarece în urma participării României la cel de-al doilea război balcanic din 1913 a primit Cadrilaterul (sudul Dobrogei), iar prin participarea la Primul Război Mondial, între anii 1916-1918, de partea Antantei, numit şi războiul întregirii neamului, s-a desăvârşit unitatea statală. România a participat la tratatele de pace din cadrul Sistemului de la Versailles de partea învingătorilor, prin urmare i-a fost recunoscută Marea Unire din 1918.