Resurse materiale

Instituții centrale în Evul Mediu românesc

Instituții centrale în Evul Mediu românesc, în spațiul extracarpatic

Titulatura domnitorului Mircea cel Bătrân; instituții centrale în evul mediu românesc
Hrisov acordat în 1406 mănăstirii Tismana (document în slavonă din timpul lui Mircea cel Bătrân, aflat în arhivele statului; traducerea în citatul de mai jos)

Domnia în Țara Românească și Moldova

Cu toate neajunsurile ei provocate de desele lupte pentru tron, Domnia a jucat cel mai important rol în lupta pentru menținerea integrității teritoriale și a autonomiei sau independenței. Pentru consolidarea domniei în fața marilor boieri, domnitorii s-au sprijinit pe mica boierime, pe curteni, orășeni și țăranii liberi. De asemenea, Biserica a fost una dintre cele mai importante instituții centrale în Evul Mediu românesc și un sprijin important pentru domn.

  • Instituții centrale în Evul Mediu românesc, în spațiul extracarpatic, au fost: Domnia, Sfatul Domnesc, Marea Adunare a Țării, Biserica, Armata, Administrația.
  • „Io Mircea mare voievod și domn, din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlahiei și al părților de peste munți, încă și spre părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domn al Banatului Severinului și de amândouă părțile pe toată Podunavia, încă și până la Marea cea Mare și stăpânitor al cetății Dârstorului” (Titulatura lui Mircea cel Bătrân)
  • Caracter ereditar-electiv, practicându-se și asocierea la tron.
  • Dinastii: Basarabi (Țara Românească și Mușatini în Moldova)
  • Titulatura:
    • Io – Ioannes = cel ales de Dumnezeu (origine divină)
    • Este unsul lui Dumnezeu (uns și încoronat de mitropolit)
    • domn – dominus = stăpân absolut
    • singur stăpânitor, autrocrat
    • mare voievod = comandant suprem al armatei
  • Atribuţiile domniei:
    • politică internă
      • militare: mare voievod = comandant suprem al armatei
      • Administrative: numește dregători
      • Financiare: strânge impozite, bate monedă
      • Judecătoreşti: instanța supremă de judecată
      • Funciare: este proprietarul pământului
      • Religioase: domnul era ocrotitorul credinței, ctitor de biserici și mănăstiri, confirma mitropolitul.
      • legislative: emite hrisoave sau așezăminte
    • politică externă : încheie pace / război, tratate

Evoluția Domniei

  • Evoluţia domniei: în secolele XIV – XVI – domnii puternice, care se afirmă în lupta antiotomană
  • Secolele XVI – XVII – domnia slăbește în fața boierilor – regim boieresc / nobiliar; turcii se implică în numirea domnilor.
  • Secolul XVIII  instaurarea domniilor fanariote (Fanar = cartier din Constantinopol): în 1711, în Moldova şi 1716, în Ţara Românească (Nicolae Mavrocordat)
    • domnii numiţi direct de către Poartă
    • domnii cumpărate în urma unor licitații
    • erau de scurtă durată
    • grecizarea domniei și dregătoriilor
    • domni considerați funcționari ai Imperiului Otoman
    • erau mutați dintr-o țară în alta
    • rol preponderent fiscal
    • până la 1822 au fost 40 de domnii fanariote în Țara Românească și 36 în Moldova.

Despre domnia lui Mircea cel Bătrân și nu numai citiți aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.