Subiecte rezolvate

Rezolvare subiectul I – varianta 5 din 2011 – bacalaureat istorie

Domnitori

O rezolvare a subiectului I din varianta 5 din 2011 pentru bacalaureat istorie

Var_05_2011

1. Sursa A se referă la Ţara Românească;

2. Sursa B se referă la legiuirea „Îndreptarea legii”;

3. Un domnitor menţionat în sursa A este Vlad Ţepeş, iar în sursa B este Matei Basarab;

4. B – sursa care susţine că puterea domnitorului se consolidează prin atribuţiile din domeniul economic este B, deoarece precizează că „întărirea poziţiei domnului … se reflectă şi în conţinutul legiuirii … el este singurul în măsură să fixeze taxele vamale şi să acorde scutiri, se bucură de privilegii speciale pentru proprietăţile sale”.

5. Două informaţii aflate în relaţie cauză – efect din sursa A sunt:

– cauza: „… măsuri aspre luate împotriva clasei boiereşti …”

– efectul: „au [ca urmare] (…) încordarea relaţiilor dintre domn şi marea boierime …”

6. Două fapte istorice referitoare la implicarea românilor în relaţiile diplomatice din Evul Mediu:

Domnul Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân a încheiat în 1389-1390 un tratat de alianţă cu Polonia, condusă de regele Vlasislav Jagello, datorită dorinţei de a contracara politica expansionistă a Ungariei. Tratatul a fost încheiat prin intermediul Moldovei şi prevedea ajutor militar reciproc. În perioada următoare, însă, pericolul otoman a determinat regândirea relaţiilor cu Ungaria, care era şi ea interesată de lupta antiotomană. Prin urmare Mircea a încheiat un alt tratat, de această dată cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, la Braşov, pe 7 martie 1395, acesta fiind şi primul tratat de alianţă antiotomană din această parte a Europei.

Un alt fapt istoric este tratatul de alianţă antiotomană încheiat cu regele Ungariei, Matei Corvin, de către Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, în 12 iulie 1475. După victoria de la Vaslui din 10 ianuarie 1475 domnul moldovean a trimis o scrisoare circulară (25 ianuarie 1475) puterilor creştine pentru a anunţa reuşita sa şi a cere sprijin pentru realizarea unei coaliţii antiotomane, în condiţiile unui iminent atac otoman. Moldova reprezenta o poartă a creştinătăţii. Singurul care a răspuns efectiv apelului său a fost Matei Corvin. Tratatul prevedea libertatea comerţului pentru Ungaria, ajutor militar din partea Ungariei şi refuzul de a acorda azil politic lui Petru Aron, unchiul lui Ştefan cel Mare, pe care acesta îl alungase de pe tronul Moldovei.

7. Caracteristici ale acţiunilor militare desfăşurate de români în Evul Mediu sunt: conflictul asimetric – tactica pământului pârjolit, a hărţuirii inamicului, a atragerii lui în locuri şi în condiţii prielnice românilor; participarea la cruciadele târzii – lupta antiotomană; majoritatea acţiunilor militare au fost defensive, de apărare, ca excepţie putem menţiona acţiunile ofensive ale lui Iancu de Hunedoara; acţiunile militare urmăreau menţinerea integrităţii teritoriale şi a independenţei / autonomiei.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.