Subiecte rezolvate

Rezolvarea subiectului I – varianta 2 / 2011 – Bacalaureat istorie

Nicopole

Exemplu de rezolvare a subiectului de bacalaureat la disciplina istorie – subiectul I din varianta nr.2 din 2011  Var_02_2011  Bacalaureat istorie

1. Sursa A se referă la secolul al XIII-lea;

2. Conform sursei B,  cnezatele sunt „dependente faţă de  Ţara Severinului”;

3. Spaţiul istoric care apare atât în sursa A, cât şi în sursa B este Oltenia, iar conducatorul este Litovoi;

4. A;

Sursa care susţine că cnezatele erau structuri echivalente cu ţările din spaţiul intracarpatic este A, deoarece se menţionează în text următoarele: „cnezate pe care izvorul documentar le precizează ca fiind structuri teritoriale mai mari, echivalente ca mărime cu <ţările> din teritoriile româneşti intracarpatice.”

5. Două informaţii aflate în relaţie cauză-efect din sursa B sunt:

– cauza: ” datorită angrenării lor în sistemul militar creat de regalitatea arpadiană în scopul protecţiei frontierelor”;

– efect: „Invazia mongolă din 1241 – ’42 găsise entităţile politice româneşti de la sud de Carpaţi în plin proces de consolidare”.

6. O acţiune diplomatică la care au participat românii în Evul Mediu, în secolul al XIV-lea este tratatul de alianţă antiotomană încheiat între Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti, şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Tratatul este primul tratat antiotoman încheiat în această parte a Europei şi a avut loc la Braşov, la data de 7 martie 1395, datorită pericolului otoman. Cele două părţi semnatare îşi promiteau ajutor reciproc împotriva turcilor, tratatul fiind încheiat de pe poziţii de egalitate. În acelaşi timp regele Ungariei recunoştea stăpânirea lui Mircea asupra Amlaşului şi Făgăraşului, cu titlu de feude, şi asupra Banatului de Severin. Prin urmare Sigismund de Luxemburg l-a sprijinit pe Mircea împotriva lui Vlad Uzurpatorul, iar Mircea a participat alături de Ungaria şi statele creştine la cruciada târzie de la Nicopole din anul 1396.

O altă acţiune diplomatică la care au participat românii, de această dată în secolul al XV-lea, este pacea de la Seghedin, încheiată în iulie 1444, datorită înfrângerii turcilor în Campania cea lungă de către forţele militare conduse de Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei. Tratatul a fost încheiat între regele Ungariei, Vladislav I, şi solia sultanului Murad al II-lea. Această pace era încheiată pe o perioadă de 10 ani, 10 luni şi 10 zile, perioadă în care turcii se obligau să nu mai atace statele creştine, să plătească despăgubiri şi să renunţe la teritoriile cucerite în Serbia şi Albania de nord. Pacea nu a fost de durată deoarece, la insistenţele papalităţii, regele Ungariei a organizat o nouă campanie antiotomană, şi anume Cruciada de la Varna din 1444, încheiată dezastruos pentru creştini.

7. O asemănare între două acţiuni militare la care participă românii în perioada secolelor XIV – XV, de exemplu între lupta de la Rovine din 1394 / 1395 şi lupta de la Vaslui 1475, este faptul că luptând împotriva turcilor mult mai numeroşi decât românii (războiul asimetric), domnii români adoptau tactica „pământului pârjolit”, hărţuirea inamicului şi atragerea lui în locuri greu de desfăşurat o oaste mare. Scopul este acelaşi, anume menţinerea independenţei, a integrităţii teritoriale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.