Calendar

aprilie 2013
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar   Iul »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Rezolvarea subiectului II varianta 5/2012

Constitutia din 1866

Rezolvarea subiectului II varianta 5/2012    var_05_2012

1. Domnitorul Moldovei precizat în sursă este Ioniţă Sandu Sturdza;

2. O caracteristică a „boierimii” în viziunea cărvunarilor: „puterea politică era lăsată în mâna boierimii. Dar cărvunarii dădeau termenului un sens foarte larg, clasa lor boierească includea multe elemente burgheze şi intelectuale …”;

3. Autorul proiectului politic este I. Tăutu, iar denumirea proiectului este „Constituţia cărvunarilor” sau „Constituţie a celor 77 de ponturi”. Atenţie, nu confundaţi cu autorul sursei istorice.

4. Două informaţii referitoare la prevederile politice şi economice ale proiectului: „proiectul propunea introducerea în Moldova a unui regim constituţional, bazat pe separarea puterilor”, „propunea de asemenea numeroase măsuri de încurajare a industriei, a agriculturii, comerţului”;

5. Părerea mea este că acest proiect a iscat atitudini pro şi contra. Atitudinea marii boierimi era contrară proiectului politic iniţiat de I. Tăutu în 1822 deoarece Constituţia cărvunarilor excludea de la conducere marea boierime şi avea la bază principii moderne influenţate de revoluţia franceză. Prin urmare marea boierime „a atacat constituţia lui Tăutu în numeroase scrieri, învinuind-o de spirit revoluţionar, de anarhism …”. Chiar şi domnul Ţării Româneşti, Grigore al IV-lea Ghica, a manifestat o atitudine potrivnică deoarece considera „ideea de <constituţie… şi formă de guvernământ reprezentativă> drept nepotrivită şi <ridicolă>”;

6. Consolidarea statului român modern s-a realizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prin adoptarea unei constituţii, deoarece Constituţia din 1866 a introdus monarhia constituţională şi prevedea principii moderne precum separarea puterilor în stat, responsabilitatea ministerială, garantarea de drepturi şilibertăţi cetăţeneşti şi guvernarea reprezentativă şi responsabilă. Constituţia ignora suzeranitatea otomană prin introducerea principiului suveranităţii naţionale. Constituţia românească din 1866 era una dintre cele mai moderne la acea vreme. Constituţia din 1866 a legiferat dorinţa românilor de a avea o monarhie constituţională, manifestată prin proiectele politice anterioare şi prin rezoluţiile adunărilor ad-hoc. De asemenea, prin intermediul ei s-a realizat proiectul modernizării instituţiilor statului, prin ea s-au pus bazele sistemului parlamentar modern, prin urmare Constituţia din 1866 a contribuit decisiv la modernizarea şi consolidarea României.

Subiect bacalaureat istorie – I varianta 5/2012

Ioan Voda

Subiect bacalaureat istorie – I varianta 5/2012   var_05_2012

1. Sursa A se referă la secolul al XIV-lea (anul 1389 apare în text);

2. Sursa B se referă la domnitorul Ştefan cel Mare (apare menţionat în interiorul sursei „politica externă a lui Ştefan (cel Mare)…”);

3. Menţionarea a câte unui spaţiu românesc, unul din sursa A şi unul din sursa B: în sursa A este menţionată Ţara Românească, dar şi alte spaţii istorice româneşti precum Amlaş, Făgăraş, sudul Transilvaniei, Banatul de Severin; în sursa B este menţionată Moldova. (atenţie! apar menţionate în surse şi spaţiii storice precum Ungaria sau Polonia, dar nu corespund cerinţei, ele nu sunt spaţii istorice româneşti).

În cazul acestei cerinţe nu se cere menţionarea unui spaţiu istoric precizat atât în sursa A cât şi în sursa B, dar există şi acest tip de cerinţă, iar într-un astfel de caz se precizează un singur spaţiu istoric care apare menţionat în ambele surse.

4. Litera corespunzătoare sursei care susţine că pericolul expansiunii otomane determină modificări în politica externă românească este A deoarece această sursă afirmă că „evoluţia evenimentelor în nordul Peninsulei Balcanice urmare a marilor succese ale puterii otomane, l-a determinat să-şi reorienteze politica externă spre Ungaria…”;

5. Două informaţii aflate în relaţie cauză-efect pot fi: deoarece „politica lui Ştefan (cel Mare) a fost un efort constant de a emancipa Moldova …” (cauza), prin urmare „el s-a străduit să restabilească legătura tradiţională cu Polonia …” (efect). Un alt exemplu poate fi: cauza este “pentru a-şi consolida domnia şi a restaura controlul Moldovei asupra gurilor Dunării”, iar efectul este prin urmare Ştefan “s-a străduit să restabilească legătura tradiţională cu Polonia”. De asemena, alt exemplu este deoarece era „desfăşurată precumpănitor în cadrul creat de acţiunea Ungariei, Poloniei şi Imperiului Otoman, politica lui Ştefan (cel Mare) a fost un efort constant de a emancipa Moldova de sub tutela lor …”(cauza), prin urmare chiar dacă a fost „adus la domnie de forţele care în trecut se străduiseră, în repetate rânduri, să desprindă Moldova din legătura cu Polonia, pentru a o readuce în sfera de influenţă a Ungariei, Ştefan nu a rămas prizonierul lor.”(efectul).

Se cere a menţiona doar două informaţii din sursă, din care una este cauza şi una este efectul.

6. Un fapt istoric referitor la acţiunile militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolele al XV-lea – al XVI-lea este şi campania militară organizată de sultanul otoman Mahomed al II-lea Cuceritorul în vara anului 1462 împotriva Ţării Româneşti, condusă la acea vreme de Vlad Ţepeş. Deoarece Vlad Ţepeş a refuzat să plătească tribut turcilor şi a organizat campanii la sud de Dunăre împotriva lor (cauze), Mahomed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolului, a organizat o campanie militară împotriva Ţării Româneşti. Campania a avut loc în vara anului 1462. În faţa unei armate turceşti de peste 100.000 de soldaţi, mult superioară celei muntene, Vlad Ţepeş a adoptat tactica pârjolirii pământurilor pentru a slăbi forţele inamicului. Oastea otomană a ajuns la Târgovişte, unde domnul Ţării Româneşti a dat atacul de noapte, în data de 16-17 iunie 1462, producând panică şi pierderi în tabăra turcească. Victoria lui Vlad Ţepeş a determinat retragerea oastei otomane din Ţara Românească şi păstrarea neatârnării (efect).

Un alt fapt istoric este lupta de la Jilişte (lângă Focşani), purtată de domnul Moldovei,  Ioan Vodă cel Cumplit (sau cel Viteaz, vezi fotografia de mai sus) la data de 24 aprilie 1574, împotriva lui Petru Şchiopul, care primise sprijin turcesc şi muntean pentru a-l înlătura de la domnie pe Ioan Vodă. Ioan Vodă a strans o armată de circa 30.000 de moldoveni, cărora li se adăugau 1.200 de cazaci şi folosind artileria (avea 200 de tunuri în dotare, o cantitate impresionantă la acea vreme) a obţinut victoria. Apoi a atacat şi incendiat Benderul, Brăila şi Cetatea Alba, obţinând victorii contra turcilor. Actele sale de bravură au impresionat contemporanii, la fel ca şi curajul şi forţa sa fizică. Tot în anul 1574 turcii au trimis o impresionantă armată de 200.000 de soldaţi împotriva sa, înspăimântaţi de elanul acţiunilor sale. În lupta de la Roşcani, datorită vremii, (praful de puşcă s-a udat din cauza ploii) şi datorită trădării unor boieri, Ioan Vodă a for înfrânt, deşi a luptat eroic.

7. o instituţie centrală din spaţiul românesc în secolul al XVIII-lea este domnia în Moldova şi Ţara Românească. O caracteristică a ei este cumpărarea tronului de la turci, în urma unor licitaţii. Domnia era de scurtă durată şi domnul era considerat funcţionar al Imperiului otoman. Este vorba de domniile fanariote, instaurate în 1711 în Moldova şi 1716 în Ţara Românească.

Cum să rezolvi subiectele pentru bacalaureat – partea I

De ce

Cum sa rezolvi subiectele pentru bacalaureat e o întrebare pe care elevii şi-o pun adesea. Nu este suficient să ai cunoştinţe multe, trebuie să ştii şi cum să le gestionezi.

Subiectele I şi II pentru Examenul de Bacalaureat la Istorie par uşoare la prima vedere, dând impresia că având textul în faţă elevii vor reuşi să obţină o notă de trecere cu un efort minim. Însă nu este aşa. Ajunge o mică neatenţie şi punctele care ar putea fi obţinute uşor sunt pierdute. Acest lucru s-a observat şi la simularea care a avut loc.

Printre cerinţele care par relativ uşoare, dar dau bătăi de cap elevilor, este şi aceea de a selecta două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. Conform acesteia, elevii trebuie să selecteze din text o informaţie-cauză şi o informaţie-efect, precizând care este cauza şi care dintre ele este efectul.

Ce este informaţia-cauză? Putem spune că este informaţia care conţine o acţiune sau un fapt care determină realizarea altui fapt, a unei alte acţiuni, a unui eveniment. Cauza se află dacă se pune întrebarea DE CE? Putem raţiona astfel: de ce a avut loc Y eveniment / fapt istoric? Şi vom afla cauza, continuând cu raţionamentul astfel: pentru că X eveniment / acţiune / fapt istoric a avut loc sau nu. Şi care este consecinţa lui X? Aflăm astfel efectul sau concluzia: prin urmare Y a avut loc. Putem spune că X îl determină pe Y, unde X este cauza şi Y este efectul.

Conectorii nu apar în text întotdeauna, dar ei pot fi folosiţi de probă. Elevii se pot verifica dacă au ales corect informaţiile prin utilizarea conectorilor de cauzalitate şi concluzie. Printre conectorii de cauzalitate sunt pentru că, deoarece, fiindcă, datorită faptului că, iar conectorii de concluzie sunt, printre alţii, aşadar, prin urmare, în concluzie.

Pentru că X a avut loc, prin urmare Y a avut loc.

Exemplu concret (alăturat este modelul de subiect):  var_05_2012

Subiectul I, cerinţa 5: cauza este „pentru a-şi consolida domnia şi a restaura controlul Moldovei asupra gurilor Dunării”, iar efectul este prin urmare Ştefan „s-a străduit să restabilească legătura tradiţională cu Polonia”. Verificare: de ce s-a străduit Ştefan să restabilească legătura tradiţională cu Polonia? Pentru că dorea să-şi consolideze domnia şi să restaureze controlul Moldovei asupra gurilor Dunării. Dorinţa lui Ştefan de a consolida domnia determină alianţa cu Polonia.